Concepte de bază ale Tehnologiei Informaţiei (IT)




Măsuri de sănătate şi siguranţă în utilizarea calculatorului

Folosirea calculatorului, această unealtă formidabilă de lucru apărută recent, este asociată cu o mulţime de probleme de ergonomie - iată câteva exemple :
  • pentru unele categorii profesionale, calculatorul a devenit singurul instrument de lucru, ceea ce prin folosinţă pe durate lungi de timp generează efecte secundare;
  • are loc schimbarea modului de viaţă: prin folosirea intensivă a calculatorului se estompează limita între viaţa profesională şi viaţa personală, munca putând fiind realizată oriunde şi oricând, ocupând timpul liber personal;
  • evoluţia neîncetată a aparaturii informatice şi a programelor obligă la o adaptare constantă de 25 de ani;
  • lizibilitatea pe ecran a documentele scanate este mult mai scăzută decât a documentelor pe suport convenţional de hârtie, ceea conduce la suprasolicitare vizuală în plus miniaturizarea ecranelor calculatoarelor de buzunar sau portabile face dificilă citirea textelor lungi care se întind pe mai multe pagini.

Ergonomia muncii la calculator ia în considerare o mulţime de factori, care includ amenajarea postului de lucru la calculator, definirea sarcinii şi a metodelor de muncă, organizarea spaţială a încăperii de lucru, ambianţa luminoasă, sonoră şi termică, factorii psihosociali legaţi de sarcina de muncă, operator, aparatura tehnică şi colectivul de muncă. De menţionat că prezenţa factorilor de risc psihosociali reprezintă un factor favorizant important pentru apariţia de tulburări musculo-scheletale (o formă de somatizare a tensiunilor psihice).

Având în vedere importanţa şi particularităţile muncii la calculator, ea face obiectul unui set de norme internaţionale, devenite standarde româneşti sub indicativul SR EN ISO 9241.

Organizarea temporală a activităţii
(conform recomandărilor INRS, documentul ND 1944)

  • dacă munca la calculator este discontinuă şi alternează cu alte activităţi, atunci organizarea temporală nu pune probleme, aceste activităţi având valoare de pauză activă
  • în cazul sarcinilor de introducere de date sau texte în calculator se recomandă pauze active de cel puţin 5 minute la fiecare 45-60 minute; dacă această activitate are loc sub constrângere temporală, pauza trebuie să fie de minim 10 minute la fiecare oră
  • în cazul sarcinilor mai complexe, care implică o interaţiune mai intensă cu calculatorul (ferestre de dialog etc.), sunt suficiente pauze de 15 minute la fiecare 2 ore;
  • în cazul activităţilor de programare, care comportă o solicitare mentală analitic-creativă importantă, dar şi o mare autonomie, este dificil să fie oferite recomandări generale, fiind valabile celelalte principii ergonomice asociate muncii cu ecran de vizualizare;
  • în linii mari, este preferabil ca orice muncă la calculator care depăşeşte 4 ore să alterneze cu alte activităţi;
  • în cazul femeilor însărcinate, este recomandat să li se amenajeze o pauză de 5 minute la fiecare 45 de minute, iar durata zilnică totală de muncă efectivă la calculator să nu depăşească 4 ore.
Calculatoarele portabile

În ciuda eforturilor depuse de constructori, calculatoarele portabile se asociază cu o mulţime de probleme ergonomice, care derivă direct sau indirect din caracteristica lor principală: portabilitatea.

  • apropierea ecranului de tastatură face ca folosirea laptopului să oblige utilizatorul la o flexie prea mare a capului pe piept, ceea ce conduce la dureri cervicale (recomandarea este folosirea unui suport pentru ecran şi ataşarea unei tastaturi şi a unui mouse extern);
  • folosirea mouse-ul portabil de dimensiuni mici şi touch-pad-ului, tastele îngrămădite conduc la un efort de coordonare şi execuţie mai mare;
  • dimensiunile mici ale ecranului implică o problemă de vizibilitate a textului, rezolvată de utilizator prin scăderea distanţei, sub distanţa minimă de 40 cm; rezultatul este forţarea acomodării ochilor şi oboseala lor precoce;
  • luminozitatea ecranului este în general insuficientă, fiind mult sub performanţele monitoarelor, ceea ce face ca şi contrastul caractere-fond să fie insuficient, iar acuitatea vizuală să scadă, iar oboseala vizuală să se instaleze precoce; în plus aceasta luminozitate este redusă intenţionat de utilizator, pentru economisirea energiei bateriei.







Copyright © 2010 Competenţe Digitale