
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI
CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM
CICLUL INFERIOR AL
LICEULUI
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI A COMUNICAŢIILOR
Bucureşti, 2004
NOTĂ DE PREZENTARE
Transformările societăţii româneşti din ultimii ani, dezvoltarea şi răspândirea informaticii, pătrunderea elementelor moderne de comunicaţii şi tehnologii informatice în ţara noastră, impun o pregătire diversificată a tinerilor în acest domeniu. Disciplina „Tehnologia informaţiei şi comunicaţiei”, din cadrul ariei „Tehnologii”, trebuie să asigure dobândirea unor cunoştinţe de utilizare a calculatorului si a programelor, de tehnologia informaţiei şi comunicării la nivel de cultură generală, necesare unor activităţi cu caracter aplicativ utile în mediul în care îşi vor desfăşura activitatea.
Pornind de la faptul că nu există
domeniu de activitate unde să nu se prelucreze şi să nu se
transmită informaţii atât în cadrul domeniului respectiv cât şi
spre exteriorul lui, afirmăm că azi
informaţia este foarte preţioasă, ea trebuie stocată,
prelucrată şi transmisă în condiţii care asigură
corectitudine şi exactitate, deci la nivel profesional.
Dezvoltarea deprinderilor
moderne de utilizator, adică pregătirea elevilor astfel încât
să poată beneficia de lumea calculatoarelor, respectiv să
poată folosi avantajele ştiinţei
calculatorului, trebuie să stea în atenţia învăţământului
preuniversitar.
Informatica a pătruns
astăzi în cele mai variate domenii, deci indiferent de profesia pe care
o va alege un tânăr, la viitorul lui loc de muncă în mileniul III, cu
siguranţă va avea nevoie de cunoaşterea
modului de utilizare a unui instrumentar informatic. Este nevoie ca
iniţierea tinerilor din toate şcolile în utilizarea calculatoarelor
să se facă la un nivel pe care îl numim azi nivel de cultură
generală.
Tehnologia informaţiei, prin specificul ei,
este esenţial legată de lucrul individual pe un calculator, deci dezvoltă deprinderea de a lucra
individual. Pe de altă parte, prin intermediul reţelelor de
calculatoare este posibil schimbul de informaţii între mai mulţi
utilizatori de calculatoare mult mai eficient decât prin orice altă
metodă clasică.
Educarea elevilor în spiritul unei activităţi
desfăşurate în grup, în colaborare se finalizează prin
predarea informaticii orientată pe proiecte. Obişnuirea elevilor cu
responsabilităţi, cu răspunderea privind finalizarea propriei
munci şi asigurarea înlănţuirii unor elemente realizate în
paralel, îi va pregăti în mod cât se poate de clar pentru o activitate pe
care cu siguranţă o vor întâlni în viitor.
Educarea elevilor pentru realizarea unor produse utilizabile, dezvoltarea
spiritului inventiv şi creator apare ca un obiectiv impus de
sistemul economic în care trăim şi vom trăi şi în viitor.
Indiferent de conţinutul aplicaţiei, ceea ce realizează elevul, trebuie să fie utilizabil;
altfel spus, trebuie să aibă
toate calităţile unui produs.
Datorită implicaţiei pe care tehnologia
informaţiei o are azi în toate profesiile, rezultă caracterul ei interdisciplinar. Deci, nu putem vorbi
despre tehnologia informaţiei pur şi simplu. Ea nu poate fi
privită ca o disciplină independentă şi nu poate fi
ţinută între bariere create artificial.
Elevii trebuie să înţeleagă conexiunile dintre tehnologia
informaţiei/utilizarea calculatorului şi societate şi să fie capabili să se
adapteze dinamicii schimbărilor determinate de aceste conexiuni.
Actualul plan de învăţământ
cuprinde în trunchiul comun disciplina „Tehnologia informaţiei şi
comunicaţiei”. Avantajele pe care le prezintă actuala programă
pentru disciplina “Tehnologia informaţiei şi comunicaţiei” sunt
următoarele:
-
curriculum
centrat pe raţionalizarea activităţilor de învăţare,
în funcţie de competenţele generale şi de competenţele
specifice
-
încurajarea
cooperării între elevi prin activităţi de grup cu asumarea de
roluri individuale pentru realizarea unor sarcini de lucru
-
conţinuturile
sunt adaptabile resurselor locale
Prezentul curriculum şcolar cuprinde
programa pentru disciplina Tehnologia
informaţiei şi comunicaţiei, studiată în trunchiul
comun, la toate profilurile şi specializările, cu două ore/
săptămână atât în clasa a IX-a cât şi în clasa a X-a,
conform ordinului OMECT nr. 5723/23.12.2003.
Programa are următoarele componente:
-
Notă
de prezentare
-
Competenţe
generale
-
Competenţe
specifice şi conţinuturi
-
Valori
şi atitudini
-
Sugestii
metodologice.
În elaborarea programei de faţă au fost luate în consideraţie atât cercetările în domeniul curricular, standardele pe plan internaţional, cât şi opiniile unor profesori cu o bogată experienţă didactică. Programa actuală trebuie înţeleasă ca o etapă necesară pentru crearea unei expertize adecvate revizuirilor ulterioare. Ţinând cont de noutatea formei de prezentare, sunt necesare următoarele completări:
-
competenţele generale sunt ansambluri structurate de
cunoştinţe şi deprinderi; ele se definesc pe obiect de studiu
şi se formează pe durata învăţământului liceal;
-
competenţele specifice se definesc pe obiect de studiu şi
se formează pe durata unui an de studiu. Ele sunt deduse din
competenţele generale.
1. Definirea conceptelor de bază ale unui sistem de calcul, ale reţelelor de calculatoare precum şi implicaţiilor privind utilizarea lor.
2. Utilizarea sistemului de operare WINDOWS pentru stocarea, prelucrarea şi prezentarea informaţiei
3. Formarea şi dezvoltarea abilităţii de tastare corecta si rapida
4. Formarea şi dezvoltarea deprinderilor de utilizare a unui procesor de texte
5. Formarea şi dezvoltarea deprinderilor de utilizare a mijloacelor moderne de comunicare – reţeaua Internet
6. Formarea deprinderilor de creare a unei pagini WEB
VALORI ŞI ATITUDINI
1. Cunoaşterea şi utilizarea
conceptelor specifice tehnologiei informaţiei şi comunicaţiei
2. Exprimarea unui mod de gândire creativ, în
structurarea şi rezolvarea sarcinilor de lucru
3. Conştientizarea impactului social,
economic şi moral al utilizării calculatorului
4. Formarea obişnuinţelor de
alegere corespunzătoare a aplicaţiilor în abordarea sarcinilor de
lucru
5. Manifestarea unor atitudini favorabile
faţă de ştiinţă şi de cunoaştere în general
6. Manifestarea disponibilităţii de
a evalua/autoevalua activităţi practice
7. Manifestarea iniţiativei şi
disponibilităţii de a aborda sarcini variate
8. Formarea capacităţii de a
utiliza instrumente informatice
9. Formarea şi dezvoltarea
capacităţii de a comunica utilizând mijloacele specifice unui sistem
informaţional
10. Înţelegerea impactului tehnologiilor
informatice în societate precum şi a conexiunilor dintre tehnologia informaţiei
şi comunicaţiei şi alte obiecte de studiu.
1.
Definirea
conceptelor de bază ale unui sistem de calcul, ale reţelelor de
calculatoare precum şi implicaţiilor privind utilizarea lor.
|
Competenţe specifice |
Conţinuturi |
|
1.1. identificarea componentelor hard
şi soft ale unui calculator personal |
·
Unitatea centrală ·
Dispozitive de intrare ·
Dispozitive de ieşire ·
Memorii ·
Conceptul de sistem de
operare ·
Tipuri de software |
|
1.2. descrierea funcţionării
unui calculator personal |
·
Rolul şi funcţiile
componentelor unui calculator personal |
|
1.3. definirea conceptului de
reţea de calculatoare şi enumerarea avantajelor lucrului în
reţea |
·
Tipuri de reţele (LAN,
MAN, WAN, Internet) ·
Partajare resurse,
comunicaţii în reţea |
|
1.4. argumentarea necesităţii
securizării computerelor şi a reţelelor |
·
Drepturi de acces ·
Viruşi informatici
şi antiviruşi |
|
1.5. descrierea implicaţiilor
utilizării calculatorului, din punct de vedere al
sănătăţii |
·
Ergonomia postului de lucru ·
Măsuri de sănatate
şi siguranţă în utilizarea calculatorului ·
Afecţiuni provocate de
un mediu de lucru inadecvat |
|
1.6. descrierea aspectelor de bază
legale privind utilizarea soft-ului |
·
Legislaţia referitoare
la drepturile de autor privind produsele software ·
Aspecte economice ale
nerespectării legislaţiei (pentru producător, pentru
utilizator) |
2.
Utilizarea
sistemului de operare WINDOWS pentru stocarea, prelucrarea şi prezentarea
informaţiei
|
Competenţe specifice |
Conţinuturi |
|
2.1. operarea corectă la nivel elementar |
·
Pornirea/oprirea
corectă/repornirea calculatorului ·
Vizualizarea
informaţiilor referitoare la resursele hardware şi software ale
calculatorului (versiune sistem de operare, tipul procesorului, memorie
instalată, etc.) |
|
2.2. descrierea interfeţei sistemului de operare |
·
Desktop: data şi ora,
volumul, opţiuni desktop de afişare (de exemplu: opţiuni
pentru fundal, screen saver, diverse opţiuni de setare) ·
Pictograme ·
Ferestre: descriere,
operaţii cu ferestre |
|
2.3.
descrierea organizării
informaţiilor pe suport extern |
·
Disc
logic, director, fişier: identificare, proprietăţi,
vizualizare conţinut |
|
2.4. dobândirea deprinderilor de lucru cu
discuri logice, directoare, fişiere |
·
Operaţii
cu directoare şi fişiere: creare, copiere, mutare, ştergere,
căutare, redenumire, realizarea unei copii de siguranţă pe
dischetă, pe CD, sau pe un alt suport extern, vizualizarea
conţinutului, determinarea dimensiunii ·
Schimbarea
discului de lucru curent ·
Schimbarea
directorului de lucru curent |
|
2.5. utilizarea unor accesorii ale sistemului de
operare Windows |
·
Notepad ·
Paint ·
Calculator |
|
2.6. aplicarea modalităţii de
tipărire a unui fişier |
·
Imprimantă ·
Instalarea
în sistem a unei imprimante |
|
2.7. realizarea unor aplicaţii practice |
·
Sugestii:
realizarea unei felicitări, realizarea unei diplome, editarea unui
afiş sau a unei foi publicitare ·
Organizarea
aplicaţiilor realizate într-o structură de directoare proprie |
3.
Formarea
şi dezvoltarea abilităţii de tastare corectă şi
rapidă
|
Competenţe specifice |
Conţinuturi |
|
3.1. Cunoaşterea tastaturii ca dispozitiv de introducere a datelor
şi în special de editare. Funcţiile mouse-ului |
·
Descrierea diverselor tipuri
de tastaturi ·
Funcţiile tastelor ·
Taste speciale Windows.
Deplasarerea cursorului şi click-uri obţinute cu tastatura |
|
3.2. Dobândirea deprinderilor de utilizare a tastaturii în procesul de
procesare text sau grafică |
·
Tastele de editare ·
Tastele funcţionale, rol ·
Shortcut-uri –
combinaţii de taste |
|
3.3. Operarea
ergonomică şi eficientă cu tastatura |
·
Poziţia
corpului în timpul lucrului ·
Utilizarea
corectă a mâinilor(degetelor) în timpul lucrului (introducerii sau
editării) ·
Conştientizarea
lucrului eficient prin exerciţii practice |
|
3.4. Realizarea unor deprinderi practice de
lucru rapid |
·
Jocuri
practice şi aplicaţii dedicate învăţării ·
Folosirea
unui software de instruire specializat |
4.
Formarea
şi dezvoltarea deprinderilor de utilizare a unui procesor de texte
|
Competenţe specifice |
Conţinuturi |
|
4.1. enumerarea şi aplicarea
operaţiilor de bază necesare prelucrării unui text |
·
Lansarea unei aplicaţii
de procesare de text ·
Deschiderea unui document
existent – modificarea şi salvarea lui ·
Crearea unui document nou ·
Închiderea unui document ·
Utilizarea „Ajutor”-ului ·
Închiderea aplicaţiei de
procesare de text |
|
4.2. utilizarea operaţiilor
de bază în procesarea textului |
·
Iniţializarea paginii de
lucru ·
Introducerea informaţiilor
în text, funcţia „Anulare” ·
Selectarea informaţiilor – caracter,
cuvânt, paragraf, întregul document ·
Copierea, mutarea,
ştergerea - folosirea comenzilor „ Copiere”, „Lipire”, „Decupare” ·
Căutarea şi
înlocuirea – utilizarea comenzilor „Găsire” şi „Înlocuire” |
|
4.3. aplicarea diferitelor
modalităţi de formatare a textului |
·
Schimbarea dimensiunii
şi tipului caracterelor ·
Folosirea stilului: bold
(caractere aldine), italice (caractere cursive) şi subliniere. ·
Marcare vizuală
(neprintabil) paragraf, text ·
Utilizarea culorilor în text ·
Alinierea textului în cadrul
documentului ·
Spaţierea rândurilor ·
Copierea formatului unui text
selectat ·
Folosirea şi setarea
tabulatorilor: aliniere stânga, dreapta, centru, pe punctul zecimal,
poziţionarea tabulatorilor |
|
4.4. utilizarea avansată a editorului de texte |
·
Folosirea listelor
(numerotare, marcatori) ·
Utilizarea instrumentelor de
pe bara de desenare ·
Inserarea şi formatarea
tabelelor într-un document, operaţii în tabele ·
Inserarea şi formatarea
graficelor şi imaginilor ·
Importarea obiectelor,
tabelelor, graficelor, fişierelor ·
Inserarea bordurilor de
pagină (culoare, lăţime, model, etc.) |
|
4.5. formatarea finală a unui a unui document |
·
Stiluri şi paginare –
aplicarea stilurilor existente unui document, numerotarea paginilor ·
Antet şi subsol,
introducerea datei, autorului, numărului paginii ·
Nota de subsol sau de
sfârşit de text ·
Corectarea greşelilor de
ortografie şi a celor gramaticale - folosirea funcţiei de corectare
ortografică şi gramaticală |
|
4.6. descrierea şi aplicarea corectă a modului de tipărire a unui document |
·
Trecerea în revistă a
documentului – examinare înaintea imprimării ·
Folosirea opţiunilor de
bază pentru tipărire - ferestra Imprimare ·
Tipărirea documentui
utilizând una din imprimantele instalate sau într-un fişier |
|
4.7. descrierea
facilităţilor de utilizare a poştei electronice, faxului
şi prezentării oferite de editor |
·
Opţiunea „Trimite
către..” ·
Opţiunea „Scrisori
şi corespondenţe” ·
Opţiunea trmitere la fax ·
Opţiunea trimitere
într-o prezentare |
|
4.8. realizarea unor aplicaţii practice |
·
Sugestii:
întocmirea unei cereri, realizarea unei diplome complexe, realizarea unei
pagini pentru fax, realizarea unui raport, realizarea unei scrisori oficiale,
întocmirea unui referat la o disciplină studiată ·
Organizarea
aplicaţiilor realizate într-o structură de directoare proprie |
|
4.9. deprinderea redactării corecte şi
rapide a unor documente |
·
Reguli
generale de tehnoredactare şi estetica paginii tipărite ·
Reguli
de redactare a textelor oficiale sau de altă natură ·
Utilizarea
„shortcut”-ului pentru funcţii mai des utilizate ale editorului |
5.
Formarea
şi dezvoltarea deprinderilor de utilizare a mijloacelor moderne de
comunicare – reţeaua Internet
|
Competenţe specifice |
Conţinuturi |
|
5.1. definirea noţiunilor legate de „arhitectura” Internetului |
·
Istoria Internetului ·
Protocolul de transmisie
TCP/IP ·
DHCP într-o reţea
locală ·
Adresa IP, DNS ·
Browser- protocolul http ·
host şi client ·
DNS ·
proxi |
|
5.2. enumerarea serviciilor oferite în
Internet şi descrierea acestora |
·
WWW (World Wide Web) ·
E-mail ·
Chat ·
Chat, exemplificare pe
NETMEETING ·
Newsgroup ·
FTP ·
PORTAL ·
E-comerce ·
Formulare în Internet ·
Baze de date on-line ·
Operaţii bancare prin
Internet |
|
5.3.enumerarea componentelor necesare
accesului la Internet |
·
Tipuri de comunicaţii ·
Modemul ·
Calculatorul ·
Browser ·
Provider ·
Configurarea sistemului de
operare pentru stabilirea legăturii cu un provider |
|
5.4. clasificarea şi folosirea
modului de adresare în Internet |
·
Adresarea de Internet –
adrese de pagini ·
Adrese de e-mail ·
Browsere (elemente generale
de interfaţă şi utilizarea acestora) |
|
5.5. utilizarea posibilităţilor de căutare a
informaţiilor |
·
motoare de căutare |
|
5.6. aplicarea modalităţilor de folosire a serviciului de
e-mail |
·
programe de poştă:
Outlook Express, Netscape Messenger, Eudora, Pegasus etc. ·
citirea, întocmirea, trimiterea,
redirecţionarea unui mesaj ·
folosirea
facilităţii „ataşare fişiere” ·
folosirea agendei de adrese ·
administrarea e-mail-urilor
(directoare, filtre) ·
căutarea adreselor de
e-mail ·
pachete complete de
birotică şi secretariat cuprinzând fax/email/telefonie, agende de
adrese şi planificare |
|
5.7. descrierea şi aplicarea măsurilor de securitate în
utilizarea Internetului |
·
criptarea transmisiei ·
semnătura digitală ·
apărarea împotriva
viruşilor ·
firewall |
|
5.8. utilizarea serviciului de conversaţie |
·
Netmeeting ·
Video şi audio
conferinţă ·
Telefonie IP ·
utilizarea corectă a
serviciilor IRC ·
particularităţi ale
comunicaţiei chat: smileys, acronime (emoticons) |
|
5.9. utilizarea corectă a regulilor de comportare în reţeaua
Internet |
·
adresarea politicoasă... ·
respectarea legislaţiei privind
folosirea facilităţilor oferite de Internet |
|
5.10. realizarea unor aplicaţii practice |
·
Sugestii:
căutarea şi extragerea unor informaţii pentru una dintre
disciplinele studiate folosind motoarele de căutare; utilizarea acestora
într-un referat (ex. „Dacia în timpul lui Decebal”) |
6.
Formarea
deprinderilor de creare a unei pagini WEB
|
Competenţe specifice |
Conţinuturi |
|
6.1. utilizarea operaţiilor de bază necesare realizării
unei pagini HTML |
·
lansarea editorului HTML ·
interfaţa editorului |
|
6.2. folosirea elementelor de bază pentru inserarea în pagină a
elementelor: text, imagine |
·
inserarea şi formatarea
unui text: corp de literă, mărime, stil, culoare – obţinerea
culorii – legătura cu aplicaţia Paint (Edit colors) şi cu aplicaţia Calculator (Dec-Hex) ·
inserarea unei imagini –
modificarea proprietăţilor imaginii: poziţionare, dimensiuni,
încadrare în text ·
formatarea unui fundal sau a
unei teme |
|
6.3. aplicarea operaţiilor de bază necesare pentru realizarea
unei pagini – copiere, mutare, ştergere |
·
Folosirea instrumentelor
Copiere, Decupare, Lipire pentru a
copia text, imagine |
|
6.4. enumerarea şi aplicarea modalităţilor de a realiza o
hiper-legătură |
·
Realizarea unei legături
pe un text ·
Realizarea unei legături
pe o imagine ·
Maparea unei imagini |
|
6.5. utilizarea tabelelor într-o pagină WEB |
·
Inserarea unui tabel ·
Formatarea tabelului |
|
6.6. realizarea unor aplicaţii practice |
·
Sugestii:
întocmirea unei pagini WEB personale, realizarea paginii clasei utilizând
paginile personale ·
Modalităţi
de depozitare a paginilor |
|
6.7. Transformarea documentelor text
obişnuite sau a prezentărilor PPT în pagini web |
·
Aplicaţii
practice |
Predarea-învăţarea disciplinei Tehnologia informaţiei şi a
comunicaţiei va fi orientată pe rezolvarea unor sarcini de lucru, utilizându-se preponderent metoda
învăţării şi a formării deprinderilor prin rezolvarea unei game cât mai variate de
aplicaţii practice şi punându-se accent pe realizarea cu exactitate şi la timp a cerinţelor sarcinilor
de lucru . Realizarea proiectelor în cadrul activităţilor
practice va urmări dezvoltarea abilităţilor de lucru în
echipă.
Locul de desfăşurare a instruirii se recomandă a fi un laborator de informatică în care – pentru optimizarea demersului didactic – este necesar să existe o dotare minimală care presupune un număr de calculatoare egal cu numărul elevilor din clasă, conectate în reţea şi cu acces la toate serviciile INTERNET. Configuraţia calculatoarelor trebuie să permită rularea aplicaţiilor prin care vor fi formate competenţele specifice.
Profesorii vor alege cele mai potrivite aplicaţii în funcţie de specialitate.
În laborator trebuie să existe de asemenea, o imprimantă şi dispozitive periferice şi de memorare externă. Prezenţa unui videoproiector va îmbunătăţi instruirea interactivă.
Pentru a se asigura contactul cu echipamente specifice domeniului care nu există în unitatea de învăţământ se recomandă efectuarea unor vizite didactice la agenţi economici de profil, institute de cercetare şi proiectare (exemple: calculatoare de proces, sisteme de control şi siguranţa traficului, etc.)
Specificul disciplinei impune metode didactice interactive, recomandând cu precădere aplicaţiile practice individuale, metoda descoperirii, a demonstraţiei, conversaţia euristică.
Dinamica acestui domeniu, extrem de rapidă, determină actualizarea permanentă a produselor soft prin prezentarea celor mai noi versiuni, astfel încât absolvenţilor să le fie mai uşor să se adapteze evoluţiilor ulterioare din activitatea productivă.
Pentru a evita disfuncţiile provocate de eventualele erori ale elevilor pe parcursul instruirii, este necesar ca profesorul să urmărească strict fiecare elev, ceea ce presupune recurgerea la un sistem ordonat de prezentare, pas cu pas, în ritm impus, a facilităţilor unui program. După aceea, ritmul de instruire poate diferi în funcţie de particularităţile fiecărui elev. Pregătirea în laboratorul de informatică are o specificitate care se bazează, în principal, pe realizarea etapă cu etapă, de către fiecare elev, a instrucţiunilor profesorului: nerespectarea acestei cerinţe conduce la “pauze” nedorite pentru a realiza reconstituirea simultaneităţii acţiunilor.
Pentru proiectarea didactică eficientă, profesorul trebuie să-şi propună finalizarea unei etape de instruire într-o şedinţă de lucru de 2 ore, astfel încât să nu mai fie necesară reluarea ultimelor secvenţe din şedinţa anterioară.
Aplicaţiile prezentate efectiv elevilor, cu care aceştia vor lucra, trebuie să aibă ca obiect, pe cât posibil, probleme concrete ale activităţilor productive din domeniul de activitate pentru a sublinia avantajele utilizării sistemelor informatice. Achiziţia treptată a cunoştinţelor şi deprinderilor poate fi stimulată printr-o prezentare atractivă şi motivantă a programelor.
Evaluarea trebuie să vizeze mai ales interpretarea creativă a informaţiilor şi capacitatea de a rezolva o situaţie-problemă cu ajutorul calculatorului.
Instruirea interactivă specifică acestei discipline contribuie şi la conştientizarea faptului că un bun utilizator al calculatorului are şanse mai mari de reuşită în acţiunea de integrare socio-profesională.
Pentru
buna desfăşurare a orelor şi aplicarea programei, profesorul
trebuie să adapteze conţinutul instruirii la conţinutul
disciplinelor tehnice de specialitate şi să colaboreze cu profesorii
de la disciplinele de specialitate pentru realizarea de activităţi
specifice domeniului.
Pentru buna
desfăşurare a orelor şi aplicarea programei se sugerează
următoarele activităţi de învăţare specifice tuturor
liceelor şi şcolilor de arte şi meserii:
SPECIALIZAREA ŞTIINŢE ALE
NATURII – PROFIL REAL
-
prelucrarea
datelor experimentale, modelarea, simularea şi controlul evenimentelor,
reprezentarea grafică a datelor experimentale
-
utilizarea
bazelor de date pentru evidenţierea în timp a unor fenomene
-
folosirea
unor aplicaţii specifice domeniului
SPECIALIZAREA ŞTIINŢE SOCIALE – PROFIL UMANIST
-
documentarea
şi realizarea unor documente specifice domeniului: chestionare,
interviuri, teste, scrisori de intenţie, cerere de oferte, oferte,
prelucrarea datelor statistice şi reprezentarea grafică a acestora
LICEU TEHNOLOGIC - PROFIL RESURSE
-
realizarea
unor documente specifice domeniului: reţete de fabricaţie, buletine
de analiză pentru materii prime şi materiale şi produs finit,
fişă de evidenţă a materiilor prime şi auxiliare,
raport de fabricaţie, fişe de evidenţă pentru produsele
finite, situaţii de consum
specific, evidenţa materiilor prime şi a materialelor, rapoarte
lunare, trimestriale şi anuale privind consumul de materii prime şi
materiale, realizarea de bilanţuri parţiale şi totale,
realizarea unei baze de date privind microorgasnismele utile şi
dăunătoare specifice domeniului, privind condiţiile externe care
influenţează activitatea microorganismelor, precum şi microorganismele
care produc fermentaţii, preluarea, analiza, prelucrarea şi
interpretarea datelor conţinute în bazele de date specifice create, etc.
LICEU TEHNOLOGIC - PROFIL SERVICII
-
realizarea
unor documente specifice domeniului: cerere de oferte, ofertă, scrisoare
comercială, procese verbale, rapoarte de gestiune, de sinteză a
activităţii economice, etc.
-
aplicaţii
realizate cu ajutorul foilor de calcul pentru evidenţa cheltuielilor
şi veniturilor, pentru determinarea profitului şi a impozitului pe
profit, a TVA-ului etc.
-
folosirea
aplicaţiilor pentru realizarea proiectelor ce au în vedere bagajul de
cunoştinţe economice dobândite de elev la disciplinele de
specialitate
-
folosirea
aplicaţiilor pentru realizarea proiectelor ce au în vedere bagajul de
cunoştinţe tehnice dobândite de elev la disciplinele de specialitate
-
aplicaţii
realizate cu ajutorul foilor de calcul pentru evidenţa materialelor
folosite, a măsurătorilor realizate, a fişelor tehnice, a unor
calcule statistice
Sarcinile de
lucru alese pot fi atât din domeniul tehnic (industrial) cât şi din
domeniul monitorizării condiţiilor de mediu (aplicaţii în
ecologie), al serviciilor (transport în comun, distribuţie energie
electrică) sau al informatizării habitatului.
La profilul Artistic – Liceu vocaţional, se va acorda o pondere importantă realizării de sarcini
de lucru specifice domeniului artistic.
-
discuţii
cu elevii asupra necesităţii validării datelor în conformitate
cu normele şi standardele în vigoare.
-
găsirea
unor date reprezentative pentru cazuri generale, respectiv descoperirea a cât
mai multe dintre cazurile particulare
-
formularea
întrebărilor de tipul “Ce s-ar întâmpla dacă…?”
-
dezbateri
pe tema fixării rolurilor în echipă în funcţie de interesele
şi aptitudinile individuale
-
formularea
unor probleme care să poată fi realizate în grupuri de elevi pe baza
unor discuţii preliminare şi analiza problemei
-
educarea
elevilor în ideea că orice activitate se finalizează cu un produs
care trebuie să funcţioneze conform condiţiilor impuse de beneficiar,
să fie însoţit de o documentaţie, să fie verificat, testat
şi evaluat
-
prezentarea
şi dezbaterea aplicaţiilor realizate
Rezultatul
sarcinilor de lucru trebuie să aibă un mod de prezentare adecvat atât
din punct de vedere ştiinţific cât şi al interfeţei grafice
cu utilizatorul. Lucrul simultan profesor-elev presupune o monitorizare foarte
strictă a fiecărui elev, astfel încât erorile să fie depistate
înainte de trecerea la pasul următor. Imposibilitatea unui elev de a realiza
corect o anumită etapă, nedetectată la timp, va necesita un timp
sporit pentru remedierea erorilor pe care elevul, cuprins de “panică”,
le-a făcut în încercarea de a se corecta şi de a ajunge din urmă
prezentarea cadrului didactic.
Înaintea începerii studierii unui anumit
software este benefic ca elevilor să le fie prezentată o
aplicaţie demonstrativă complexă. Vor creşte astfel
interesul şi motivarea pentru angrenarea într-un proces de
învăţare care în prima sa parte cel puţin este anevoios şi
lipsit de rezultate spectaculoase. Sublinierea creşterii şanselor de
ocupare a unui loc de muncă în situaţia existenţei
cunoştinţelor de utilizare a calculatorului conduce de asemenea la o
implicare mai accentuată a elevilor în procesul de învăţare.